Dupa o masa lunga, cu mai multe feluri, desertul ajunge intr-un moment ciudat. Toata lumea il asteapta, dar putini mai au loc pentru o felie densa de tort cu crema de ciocolata. De multe ori farfuria ramane pe jumatate plina, iar gazda se intreaba ce a gresit, desi gustul era foarte bun.
Raspunsul tine de obicei de alegere, nu de reteta. O cofetarie Brasov obisnuita cu mese de familie si cu evenimente stie ca dupa sarmale sau friptura merge altceva decat dupa o gustare usoara. Desertul potrivit pare mai aerisit, lasa senzatia de prospetime si nu mai adauga greutate unei mese care a avut deja destula.
Aici intra in discutie deserturile pe baza de bezea, cremele usoare si fructele. Nu sunt neaparat mai sanatoase. Doar se simt altfel si se termina mai repede.
Bezeaua si textura ei
Bezeaua e facuta in principal din albus si zahar, batute pana devin o spuma ferma, apoi uscate la cuptor la temperatura mica. Rezultatul poate fi crocant la exterior si moale in interior, o combinatie care place multor oameni tocmai prin contrastul dintre cele doua texturi.
Un tort Pavlova porneste de la acest principiu. Coaja de bezea primeste deasupra o crema usoara si fructe, iar dulceata bezelei se echilibreaza cu aciditatea fructelor. Pentru multi, e varianta aleasa tocmai dupa o masa mai consistenta, cand un tort clasic ar parea prea mult.
Textura se schimba insa destul de repede. Bezeaua absoarbe umezeala din aer si din crema, asa ca dupa cateva ore devine mai moale. Nu se strica, doar isi pierde o parte din farmec, adica partea crocanta care o face diferita de restul deserturilor.
Ce influenteaza cel mai mult felul in care se simte bezeaua la servire:
- umiditatea din incapere
- cat timp a stat crema peste ea
- daca a fost tinuta la rece sau nu
- grosimea stratului de bezea
Cremele care nu ingreuneaza
Nu toate cremele sunt la fel de grele. Frisca naturala, mascarpone amestecat cu frisca sau cremele cu fructe pot lasa o senzatie mai usoara decat cremele cu unt sau cu ciocolata densa. Diferenta se simte mai ales dupa a doua lingurita, cand un desert greu incepe deja sa para prea mult.
Si o patiserie Brasov are in vitrina, pe langa produsele sarate, variante dulci mai putin incarcate, potrivite pentru o pauza scurta sau pentru o masa mai simpla. Ideea ramane aceeasi: un desert care completeaza masa, nu unul care o prelungeste inca o ora.
Cremele usoare au si un dezavantaj. Sunt sensibile la caldura si nu suporta multe ore pe masa, mai ales intr-o camera incalzita. De aceea se scot din frigider cu putin timp inainte de servire, nu odata cu aperitivele.
Cum completeaza fructele gustul desertului
Fructele aduc aciditate si prospetime, doua lucruri care lipsesc de obicei dupa o masa bogata. Un strat de fructe peste crema schimba destul de mult perceptia desertului, chiar daca restul ingredientelor raman aceleasi.
Toamna si iarna, alegerea se restrange. Fructele de padure, kiwi, rodia sau citricele apar mai des pe deserturile din sezonul rece, pentru ca isi pot pastra aspectul si gustul mai bine decat fructele delicate ale verii. Merele si perele coapte sunt si ele o varianta buna, mai ales in deserturile calde.
Ordinea in care se gandeste de obicei un desert usor:
- baza, crocanta sau moale
- crema, cat mai aerata
- fructele, alese dupa sezon
- momentul servirii, aproape de final
Portii individuale pentru o selectie variata
Dupa o masa lunga, oamenii prefera sa guste putin din mai multe lucruri decat sa termine o felie mare. De aceea portiile mici functioneaza bine la mesele de familie si la petreceri, unde fiecare are alt apetit si alte preferinte.
O farfurie cu trei bucati mici, fiecare cu alt gust, poate parea mai generoasa decat o felie mare si se termina aproape mereu. Gazda nu mai ramane cu jumatati de desert pe masa, iar a doua zi frigiderul nu e plin de resturi pe care nu le mai vrea nimeni.
Varianta asta are si un avantaj practic. Fiecare invitat isi alege singur ce vrea, iar cei care nu mai pot manca nimic iau doar o bucata, din politete, fara sa se simta obligati.
Momentul in care se serveste
Desertul adus imediat dupa felul principal are alt efect decat cel servit dupa o pauza. O jumatate de ora de discutii, o cafea sau o plimbare scurta prin curte fac loc pentru inca ceva dulce.
La mesele de familie, pauza vine de la sine, pentru ca nimeni nu se grabeste. La evenimente, ea trebuie gandita din timp, pentru ca programul e mai strans si desertul ajunge uneori pe masa exact cand oamenii se ridica sa danseze sau sa plece.
Deserturile cu bezea au nevoie de un moment clar. Taiate prea devreme, se inmoaie. Taiate prea tarziu, ajung la oameni care nu mai au pofta de nimic.
Ce ramane dupa o seara reusita
Un desert bun dupa o masa bogata nu impresioneaza prin marime. Ramane in minte pentru ca a venit exact cand trebuia si nu a lasat pe nimeni cu senzatia ca a mancat prea mult. Asta e, de fapt, tot ce i se cere.
Alegerea tine mai mult de bun simt decat de reguli. Masa grea cere ceva usor, masa usoara permite ceva mai consistent, iar o seara lunga cere ceva care rezista cateva ore pe masa.
Cine organizeaza o masa in familie sau o mica petrecere poate porni de la o intrebare simpla: ce se mai potriveste dupa tot ce a fost servit inainte? De acolo, restul alegerilor vin aproape de la sine, iar desertul isi gaseste locul firesc in seara respectiva.
