Grindina se formează în norii de furtună puternici, unde curenții ascendenți ridică picăturile de apă în straturi foarte reci. Acolo îngheață, se acoperă cu noi straturi de gheață și cad abia când devin prea grele. OrizontNews explică fenomenele naturale pe înțeles, iar mai jos aveți procesul pas cu pas.
Unde apare grindina
Ea se asociază cu norii cumulonimbus, mari și înalți, în care aerul cald și umed urcă rapid. Pe măsură ce urcă, aerul se răcește, iar vaporii de apă se condensează. La altitudini mari, temperaturile scad sub zero, deși la sol poate fi cald.
Cum crește o bobiță de grindină
- o picătură sau un nucleu mic de gheață ajunge într-o zonă rece;
- picăturile suprarăcite din jur îngheață pe suprafața lui;
- curenții ascendenți îl ridică din nou, iar el primește un nou strat;
- procesul se repetă de mai multe ori, până când bobița devine prea grea;
- curentul nu o mai poate ține sus și ea cade spre sol.
De ce are straturi
Dacă tăiați o bobiță mare de grindină, veți vedea straturi alternante, mai opace și mai transparente. Ele reflectă condițiile prin care a trecut: temperaturi diferite și cantități diferite de apă în nor. Fiecare urcare și coborâre adaugă un inel nou.
De ce poate cădea și vara
Grindina poate cădea și în anotimpuri calde, pentru că ea se formează sus, în nor, nu aproape de sol. Dacă bobițele sunt mari și cad repede, ating solul înainte să se topească. În zilele foarte calde, multe se topesc pe drum și ajung ca ploaie.
Diferența dintre grindină, măzăriche și ploaie înghețată
Grindina se formează în nori de furtună, iar bobițele pot fi de dimensiuni diferite. Măzărichea e mai mică și mai fragilă. Ploaia înghețată apare când picăturile îngheață abia la contact cu suprafețele reci.
Ce faceți când vine grindina
Adăpostiți-vă într-o clădire sau în mașină, departe de geamuri, și evitați să stați sub copaci izolați. Dacă sunteți la volan, opriți într-un loc sigur, nu pe un pod sau sub un pasaj care blochează traficul.
La fel cum grindina arată cum se leagă mai multe procese atmosferice, în fizică apar legături între idei care par îndepărtate. De exemplu, în articolul despre materia întunecată și masa invizibilă a Universului, vedeți cum oamenii de știință explică ce nu pot observa direct.
Cât de mari pot fi bobițele
Dimensiunea depinde de cât timp stă bobița în nor și de intensitatea curenților ascendenți. Curenții mai puternici țin sus bobițe mai mari, așa că furtunile violente produc grindină mai periculoasă. Bobițele mici nu fac, de regulă, pagube, dar cele mari pot distruge culturi, acoperișuri și parbrize.
Cum se anunță grindina
Meteorologii urmăresc norii de furtună cu radar și cu imagini din satelit. Avertizările meteo indică zonele cu risc ridicat, dar fenomenul este local și greu de prevăzut cu exactitate. De aceea, la un cer întunecat și cu vânt brusc, e mai bine să vă adăpostiți din timp.
Cititorii OrizontNews pot urmări mai multe explicații despre cum se leagă temperatura, presiunea și umiditatea în fenomenele meteo, toate descrise fără jargon inutil.
Pe scurt, grindina este rezultatul unui drum repetat prin nori reci, iar OrizontNews vă oferă și alte explicații clare despre fenomene din natură.
